Comuna Parjol: Asezare, Geografie si Demografie
Comuna Parjol, cunoscuta in trecut sub denumirea de Bahnaseni si in maghiara ca Perzsoj, reprezinta o entitate administrativa pitoreasca situata in judetul Bacau, Moldova, Romania. Aceasta comuna vibrantă este formata dintr-un ansamblu de noua sate: Bahnaseni, Barnesti, Basasti, Campeni, Haineala, Hemieni, Parjol (resedinta), Pustiana si Tarata, fiecare cu particularitatile sale care contribuie la unicitatea si diversitatea zonei.
Asezare si Resurse Naturale
Asezata strategic in nordul judetului Bacau, comuna Parjol se bucura de o pozitie privilegiata pe malurile Tazlau Mare, un rau care desparte satul Parjol de alte comunitati precum Basasti, Haineala, Campeni si Pustiana. Aceasta zona, bogata in resurse naturale, este cunoscuta pentru exploatarea petrolifera si forestiera, marcandu-se prin detinerea unei paduri vasta ce se intinde la marginea satelor Campeni si Pustiana. Infrastructura din comuna Parjol este bine dezvoltata, fiind strabatuta de soseaua judeteana DJ156A, care faciliteaza accesul catre diverse puncte de interes din regiune si din judetele invecinate.
Demografie si Diversitate Culturala
Populatia din comuna Parjol, conform ultimelor statistici, numara 5.555 de locuitori, cunoscand o usoara crestere fata de recensamantul anterior. Comunitatea este caracterizata printr-o majoritate de romani (89,52%), urmata de o minoritate de maghiari (1,75%), reflectand astfel un mozaic cultural impresionant. Diversitatea etnica si confesionala este o marturie a convietuirii armonioase si a tolerantei care definesc spiritul locuitorilor din Parjol. Ortodocsii reprezinta majoritatea confesionala (59,32%), urmati de romano-catolici (31,58%), ceea ce subliniaza o bogata mostenire spirituala si religioasa.
Satul Pustiana se distinge prin comunitatea sa semnificativa de maghiari si ceangai, contribuind la bogatia culturala si lingvistica a comunei. Exista, de asemenea, o interesanta prezenta a numelor unguresti romanizate in toate satele din comuna Parjol, cum ar fi Barna, Buhosu, Beta, Biea, si multe altele, ce reflecta impletirea istoriilor si traditiilor acestor popoare.
Intr-o lume in continua schimbare, comuna Parjol ramane un simbol al diversitatii culturale, al bogatiei naturale si al traditiilor bine pastrate. Oferind un cadru idilic pentru cei care doresc sa exploreze frumusetile Moldovei, Parjol invită la descoperirea comorilor sale ascunse, de la peisajele naturale deosebite pana la patrimoniul cultural unic.
Comuna Parjol: De la Radacinile sale la Configuratia Moderna
Istoria comunei Parjol este una fascinanta, marcand trecerea de la comunitati mici la o entitate administrativa unificata si prospera. La sfarsitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Bahnaseni si era parte integranta din plasa Tazlau de Sus a judetului Bacau. Era compusa din satele Bahnaseni, Borzesti, Parjol, Tarata (Gura Solontu) si Campeni, gazduind 1717 locuitori in 485 de case. Comuna se mandrea cu patru biserici ortodoxe, o biserica catolica si o scoala deschisa in 1884 la Bahnaseni, ce avea 9 elevi, printre care si o fata. Vasile Lazu, cel mai mare proprietar funciar din comuna, era un simbol al prosperitatii acestei zone.
In aceeasi perioada, exista si comuna Basasti, formata din satele Basasti, Haineala, Ludasi, Timaresti si Balcani, avand 1544 de locuitori in 453 de case. Aceasta comuna beneficia de o scoala mixta cu 17 elevi, inaugurata in 1866 la Basasti, si de doua biserici, situandu-se ca un punct important pe harta educatiei si spiritualitatii locale. Printre proprietarii de terenuri de seama se numarau episcopul de Buzau Dionisie Climescu si Ecaterina Gheorghiu, marcand influenta religioasa si sociala in zona.
Anuarul Socec din 1925 consemneaza comunele Bahnaseni si Basasti in plasa Tazlau, judetul Bacau. Comuna Bahnaseni numara 3000 de locuitori in satele Bahnaseni, Borzesti, Sarata, Parjol, Tarata si Barnesti, in timp ce comuna Basasti era alcatuita dintr-o serie de sate cu un total de 3241 de locuitori. Transformarile teritoriale si administrative au continuat, iar in 1931, structura comunei Basasti se modificase, iar satul Parjol fusese integrat in aceasta comuna, reconfigurand astfel peisajul comunitar.
Dupa 1950, in contextul reorganizarii administrative, comunele au fost incluse in raionul Moinesti din regiunea Bacau, iar mai tarziu, in 1968, s-a produs unificarea sub numele de Parjol, in urma reinfintarii judetului Bacau. Aceasta etapa a adus si preluarea satului Pustiana de la comuna vecina Scorteni, precum si desfiintarea sau comasarea unor sate, consolidand structura din comuna Parjol asa cum o cunoastem astazi.
Istoria comunei Parjol este o marturie a evolutiei si adaptarii comunitatilor locale la schimbarile istorice si administrative, reflectand un proces de dezvoltare continua. Aceasta calatorie prin timp subliniaza nu doar transformarile spatiale si demografice, ci si spiritul rezilient al locuitorilor sai, care au contribuit la configurarea unui peisaj cultural si social unic in inima Moldovei.
Pentru mai multe informatii vizitati website-ul primariei.
Sursa Imagine: primaria-pirjol.ro
